De ce mi-e foame?

De ce mi-e foame?

Think Food
8 martie 2016
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Mi-e foame! E timpul sa mananc ceva! Sunt rupt de foame! Crap de foame! Sunt lihnit de foame! Mi-e o foame de lup! Mi-e o foame de capcaun! „Foame” pare a fi cel mai folosit cuvant din limbajul nostru zilnic. Emotiile cele mai profunde se ascund in spatele acestui cuvant. Intram in panica, simtim ca ne scade glicemia, devenim nervosi si ne doare capul, daca decalam orele de masa. De cand suntem bebelusi si oamenii mari isi imagineaza ca cel mai mic scancet poate insemna foame, pana la maturitate, cand ne hotaram sa intram la dieta de saptamana viitoare. V-ati gandit vreodata ce mecanisme genereaza foamea, aceasta doamna care ne guverneaza viata, orele si minutele, mintea si stomacul?

Foamea-automatism este dictata de cea mai profunda parte a creierului, si anume hipotalamusul, care asigura functionarea automata a organismului. Aceasta zona nu este deloc controlata de vointa sau ratiune, si nu beneficiaza de actiunea de schimbare voluntara. Foamea automatism nu are la baza nevoi reale, ci doar obisnuinta, si poate fi ramificata in 4 mari tipuri de foame.

Primul tip este foamea-pendul. O resimtim in fiecare zi, este cea mai evidenta si este legata de un orar. Daca mama sau bunica ne-au invatat in copilarie sa mancam dupa un program fix, sau daca acest lucru este un obicei dobandit la maturitate, ni se va face foame, zilnic, la aceleasi ore. Acest tip de foame ne face sa mancam, spre exemplu, imediat ce ne-am trezit, ca si cum am avea ceva important de indeplinit. Foamea-pendul nu este legata de nevoile noastre nutritionale, fiind doar un obicei capatat. Creierul, in mod inconstient, citeste ora dupa lumina soarelui si ne dicteaza mesajul: „La ora asta mananci de obicei. Asa ca, mananca ceva!”. Aceasta senzatie de foame poate inceta daca in momentul respectiv sunteti absorbiti de o activitate care va acapareaza in totalitate. Sunt sigura ca vi s-a intamplat sa spuneti: „Am uitat sa mananc. Nici nu stiu cand a trecut ora de masa”.
Foamea sezoniera este cel de-al doilea tip. Este si ea legata de lumina soarelui si se refera la adaptarea portiilor de mancare in functie de anotimp. In Europa, spre exemplu, de la sfarsitul lunii septembrie si pana la inceputul primaverii, cand zilele sunt mai scurte, mancam din ce in ce mai mult. Mecanismele de stocare se afla si ele la apogeu, rezultatul fiind castigarea in greutate. Spre sfarsitul primaverii, cand in natura se gasesc fructe si legume din belsug, iar ziua devine mai lunga, avem nevoie de un necesar caloric mai mic.
Foamea-volum conditioneaza senzatia de satietate cu o simpla privire. Cantarim ochiometric volumul de hrana din farfurie si, daca este cel cu care suntem obisnuiti sau apropiat de acesta, creierul dicteaza senzatia de satietate. O persoana obisnuita cu portii mici, poate considera o farfurie pe care sunt asezate 3 frunze de salata, 2 legume si 1 bucatica de peste, ca fiind suficienta si multumitoare. In schimb, cei care mananca de obicei un volum mare de hrana, isi vor umple la fiecare masa farfuria, pentru a se simti satui. In nici un caz nu este vorba despre calitatea mancarii sau echilibrul nutritional, ci doar de cantitatea portiilor. Acesta este si motivul pentru care obiceiurile alimentare din copilarie pot fi nefaste pentru adultul de mai tarziu. Obligarea, mituirea sau recompensarea celor mici pentru a manca tot din farfurie, de cele mai multe ori portii mai mari decat necesarul caloric sau dimensiunile stomacului, vor deregla spontan mecanismele de foame si de satietate.
Foamea-oglinda si foamea-dorinta sunt induse printr-o stimulare exterioara sau prin imaginatie. Foamea-oglinda are la baza existenta neuronilor oglinda, care induc o reactie automata de imitare, intr-un grup social dat. De exemplu, cascam atunci cand vedem pe cineva cascand, ni se face sete, atunci cand vedem pe cineva band apa, salivam automat in fata unui aliment, unei reclame sau cand simtim miros de mancare.
Foamea-dorinta este foamea partial constienta si porneste de la placeri resimtite in experientele anterioare. Spre exemplu, cand trecem prin fata unei brutarii si simtim miros de paine calda, privim actorii dintr-un film mancand o cina delicioasa, citim o reteta cu un fel apetisant. Nu-i asa ca imaginea din articol v-a facut sa va fie foame? Toate aceste lucruri pot declansa semnale de foame, chiar la scurt timp dupa ce am mancat. Unul dintre motoarele vietii noastre este placerea; corpul o primeste oricand, iar creierul ii sare in ajutor. Industria de food a inteles acest lucru, iar abundenta de mesaje publicitare si strategii de marketing care indeamna la consumerism, a dus la excese alimentare, si chiar la dependente. Foamea-dorinta este cea care ne face sa ne umplem cosurile de cumparaturi pana la refuz cu produse din oferta actuala de junk food. Foamea-dorinta poate fi satisfacuta abatandu-ne de la scopul ei, inlocuind practic obiceiul de a manca cu un alt obicei. Putem face sport, putem citi sau dansa, ne putem intalni cu prietenii.

Alina Trifu
www.ihealth.com.ro

 

Care e părerea ta? Adaugă un comentariu!

EVENIMENTELE THINK FOOD
23-24 martie 2016
Impact Hub, Bacania Veche – The Charity Shop

Aici ai ocazia să asculţi speakeri valoroşi şi să interacţionezi cu ei, să afli informaţii şi perspective actuale, complexe sau doar neaşteptate asupra alimentelor şi alimentaţiei moderne, să-ţi promovezi punctele de vedere, să găseşti surse de inspiraţie şi motivaţii pentru schimbări.