Interviu cu Domnica Macri (National Geographic)

Interviu cu Domnica Macri (National Geographic)

Think Food
15 martie 2016
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

 

Ioana Vicol: 51% produse alimentare românești în magazine? În 2015, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că toate magazinele alimentare sunt obligate să vândă carne, fructe și legume în proporție de minimum 51% din producția românească, riscând în caz contrar amenzi de la 25.000 lei la 50.000 lei. Ce părere aveți despre acest proiect?
Domnica Macri (Managing Editor, National Geographic Romania)Mă interesează foarte mult sustenabilitatea, în toate aspectele vieții, și nu mai puțin când e vorba de mâncare. În principiu, un lanț alimentar mai scurt înseamnă sustenablitate. A transporta alimente din celălalt capăt al globului poate fi, în era globalizării, mai ieftin, dar nu pare sustenabil. Ca să fie atît de ieftin, trebuie produs într-un sistem extrem de intensiv, care nu poate fi bun pentru sănătatea solului, pentru calitatea apei sau pentru comunitățile locale. Pe de altă parte, nici faptul că un produs e românesc nu îi garantează sustenabilitatea. Dacă e adus de la Oradea la București în camioane, amprenta de carbon legată de transport e probabil mai mare decât dacă e transportat cu vaporul în aval, pe un fluviu, sau chiar peste ocean. Apoi, preferăm să producem alimente care necesită o cheltuială mare de apă într-o zonă fără precipitații de la noi din țară, sau preferăm să le importăm? Oare obligând comerciantul să aibă 51% din mărfuri din România, ce tip de agricultură încurajăm? Vor fi asociațiile de mici producători sau fermele mari, industriale, pe terenuri luate cu japca pe nimic de la țărani? Lucrurile sunt mai nuanțate, iar cifra de 51 % mi se pare stabilită populist, aleator. O mai mare flexibilitate și eventual un sistem de încurajare, mai curând decât de limitare, ar putea fi mai benefice.

Românesc e mai bun? Considerați că un produs alimentar românesc, certificat sanitar, conferă un plus de garanție pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, sau este doar un trend întreținut cu ajutorul unor strategii de marketing?

D.M.: Nici una, nici alta. E mai logic să mânânci local, deci mi se pare mai util din punct de vedere al sustenabilității și mediului să cumpăr alimente produse în apropiere de locul în care trăiesc decât alimente neapărat produse în România. Mi se pare, de asemenea, bine să susțin țăranii, să încurajez dezvoltarea rurală, și atunci, din nou, optez pentru un produs românesc. Prospețimea și naturalețea însă ar putea fi garantate mai curând de durata și modul de transport, respectiv tipul de producție (ferme organice/vs. intensive, de exemplu) decât de țara de proveniență. (Adică e posibil la fel de bine poți să cumperi salate veștede și pline de fosfați de la țărani și verdețuri de mare prospețime, organice, aduse cu avionul de cine știe unde). Apoi mai există și dorința firească să susții economia propriei țări - care se reflectă apoi în nivelul de trai, de educație și de bine al fiecăruia din noi. E un efort care nu înseamnă neapărat că românesc e mai bun, ci că tu, consumatorul responsabil, vrei să contribui la bunul mers al României.

Dacă ați putea, ce inițiativă ați propune pentru a ajuta românii să mănânce mai sănătos?
D.M.: O campanie de informare și educare făcută de o echipă de creativi de mare talent care să scadă consumul de băuturi carbogazoase și dulciuri procesate la copii și adolescenți.

Aveți un fel de mâncare pe care l-ati putea numi ”placerea mea vinovata”?
D.M.: Mânânc orice îmi place și nu mă simt niciodată vinovată. Am totuși o slăbiciune aparte pentru murături - cele tradiționale, în saramură.

Care este felul de mancare care va aduce aminte de copilarie?
D.M.: În mod ciudat, mâncăruri care în copilărie mi se păreau cea mai cumplită tortură sunt acum în topul listei mele - lungi - de preferințe: spanac, urzici, ștevie.

Redactor - Ioana Vicol

Care e părerea ta? Adaugă un comentariu!

EVENIMENTELE THINK FOOD
23-24 martie 2016
Impact Hub, Bacania Veche – The Charity Shop

Aici ai ocazia să asculţi speakeri valoroşi şi să interacţionezi cu ei, să afli informaţii şi perspective actuale, complexe sau doar neaşteptate asupra alimentelor şi alimentaţiei moderne, să-ţi promovezi punctele de vedere, să găseşti surse de inspiraţie şi motivaţii pentru schimbări.