Interviu cu Mihaela Vețan (Asociația pentru Sprijinirea Agriculturii Țărănești)

Interviu cu Mihaela Vețan (Asociația pentru Sprijinirea Agriculturii Țărănești)

Think Food
8 martie 2016
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

ThinkFood este o platformă de evenimente şi informaţii despre hrană şi valenţele acesteia: sănătate şi nutriţie, cultură şi tradiţie, istorie şi antropologie, viitor şi digitalizare, mediu şi economie. Vrem să desluşim mituri, să înfruntăm frici, să expunem idei, să provocăm dezbateri, să lansăm tendinţe. De aceea, ne-am provocat speakerii ediției de anul acesta a evenimentelor ThinkFood să răspundă la întrebări esențiale despre produsul alimentar românesc, consumatorii români și felul în care se raportează ei la hrană și alimentație.

Ioana Vicol: 51% produse alimentare românești în magazine? În 2015, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că toate magazinele alimentare sunt obligate să vândă carne, fructe și legume în proporție de minimum 51% din producția românească, riscând în caz contrar amenzi de la 25.000 lei la 50.000 lei. Ce părere aveți despre acest proiect?

Mihaela Vețan (Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești): Ce înseamnă produs românesc? Produs realizat în România? Pentru mine, acest criteriu nu este suficient de convingător. M-ar interesa să știu care sunt calitățile produsului respectiv – faptul că un produs este românesc nu-l face superior, cel puțin nu pentru mine. Dacă cumpăr un produs românesc care este realizat în condiții specifice unei agriculturi intensive, cu siguranță nu mi-l doresc pe masă. Apoi, când vorbim despre cetățenia unor produse, poate ar trebui să avem în vedere și cine sunt cei care produc, condițiile de muncă ale angajaților, felul în care aceștia sunt plătiți, cum se împarte venitul pe lanțul de producție și distribuție. Vă încântă cu ceva să găsiți în magazine produse românești, dar să știți că cei care le-au produs au venituri la limita subzistenței sau li se impun condiții aspre de colaborare de către marile lanțuri de distribuție?
Din punctul meu de vedere, discuția despre naționalitatea produselor este una foarte simplistă (și adesea populistă), inclusiv măsura despre care ați amintit. M-ar interesa să se vorbească mai mult despre produse de proximitate, de calitate ridicată, cu impact de mediu scăzut, dar externalități sociale pozitive. M-ar bucura mai multe măsuri legislative care să sprijine micii producători de proximitate interesați de realizarea unor produse calitative. M-ar interesa ca prin instrumentele financiare pe care România le are la dispoziție să se susțină relațiile directe între consumatori și producători, lanțurile scurte de aprovizionare alimentară.

Românesc e mai bun? Considerați că un produs alimentar românesc, certificat sanitar, conferă un plus de garanție pentru clientul care caută un produs proaspat, cât mai natural, sau este doar un trend întreținut cu ajutorul unor strategii de marketing?

M.V.: Românesc e mai bun doar dacă înseamnă realizat local într-o economie mai echitabilă, cu calități nutritive superioare și cu costuri environmentale scăzute.

Dacă ați putea, ce inițiativă ați propune pentru a ajuta românii să mănânce mai sanatos?
M.V.: Din anul 2007 sunt implicată în promovarea în România a parteneriatelor de solidaritate ASAT, între consumatori urbani și mici producători de proximitate, care produc în condiții naturale. Este un demers despre care cred cu adevărat că poate contribui la dezvoltarea unui sistem alimentar alternativ, în care consumatorii și producători decid împreună ce cultivă, respectiv cum se hrănesc. ASAT este o soluție orizontală, construită prin participarea deopotrivă a producătorilor și a consumatorilor. Esența acestei relații este angajamentul reciproc: ferma îi hrănește pe consumatori, iar consumatorii susțin ferma și împart cu producătorul atât riscurile, cât și beneficiile recoltei. Producătorii care practică agricultura susținută de comunitate sunt deschiși cooperării și comunicării cu consumatorii. Împreună cu consumatorii și în urma unui acord comun, ei calculează costul producției și al coșului săptămânal de legume, planifică rotația culturilor și oferă periodic informații despre gospodărie și recolte. Astfel, consumatorii nu sunt doar beneficiari pasivi ai unei hrane sănătoase, ci devin participanți activi în managementul colectiv al parteneriatului. Participarea lor asigură transparență, egalitate, ajutor reciproc și un management democratic al parteneriatului. Cu alte cuvinte, consumatorii nu sunt doar oameni care gătesc și consumă mâncare locală, ci devin parteneri care împart cu fermierul riscurile și beneficile unei producții locale, realizate în ritm natural, adesea cu soiuri tradiționale.

Aveți un fel de mâncare pe care l-ați putea numi ”plăcerea mea vinovată”?
M.V.: Îmi plac mult jumările, dar în ultimii ani am găsit tot mai greu jumări de calitate.

Care este felul de mâncare ce vă aduce aminte de copilarie?
M.V.: Nu am un fel anume de mâncare, dar există o legumă-fruct care îmi amintește de perioada copilăriei mele de la țară: roșiile. Este vorba de roșiile din semințe tradiționale, păstrate de bunica mea de la un an la altul. Acest gust l-am regăsit doar în ultimii ani, datorită muncii producătorului cu care am dezvoltat un parteneriat ASAT.

Redactor-Ioana Vicol

Care e părerea ta? Adaugă un comentariu!

EVENIMENTELE THINK FOOD
23-24 martie 2016
Impact Hub, Bacania Veche – The Charity Shop

Aici ai ocazia să asculţi speakeri valoroşi şi să interacţionezi cu ei, să afli informaţii şi perspective actuale, complexe sau doar neaşteptate asupra alimentelor şi alimentaţiei moderne, să-ţi promovezi punctele de vedere, să găseşti surse de inspiraţie şi motivaţii pentru schimbări.